Topicul in care te plangi despre cacaturi because why the fuck not.

Darkkyful a scris:

Guys do you have that one friend, like a BFF, and he or she is a total dick? Sau sunt eu un magnet pentru dobitoci?

Aş fi vrut să-l am şi p-ăla.

Darkkyful a scris:

Guys do you have that one friend, like a BFF, and he or she is a total dick? Sau sunt eu un magnet pentru dobitoci?

yes am si genu ala de amici

Darkkyful a scris:

Guys do you have that one friend, like a BFF, and he or she is a total dick? Sau sunt eu un magnet pentru dobitoci?

Been through that once. It was horrible -___-

Darkkyful a scris:

Guys do you have that one friend, like a BFF, and he or she is a total dick? Sau sunt eu un magnet pentru dobitoci?

Well, eu am prietena asta pe care o cunosc din clasa I si si si cateodata e asa de sweet si daca ma atinge un pic isi cere scuze si toate cele si imparte chestiile cu mine si avem discutii adorabile si batai cu perne si radem si hugs si stuff , iar cateodata e o tarfa acra care ma palmuieste la orice zic, e o chitra si o super drama queen si ma face sa o urasc. I just don't get it.

Dr.Pickle a scris:

Darkkyful a scris:

Guys do you have that one friend, like a BFF, and he or she is a total dick? Sau sunt eu un magnet pentru dobitoci?

Well, eu am prietena asta pe care o cunosc din clasa I si si si cateodata e asa de sweet si daca ma atinge un pic isi cere scuze si toate cele si imparte chestiile cu mine si avem discutii adorabile si batai cu perne si radem si hugs si stuff , iar cateodata e o tarfa acra care ma palmuieste la orice zic, e o chitra si o super drama queen si ma face sa o urasc. I just don't get it.

/pats Pickle and everyone else going through this.

Cel mai rau e sa ai un prieten care intro buna zi iti intoarce spatele si tot zice ca ii pasa.My opinion anyway.

si ca tot eram la capitolul "prieteni", let me tell you something from the story of my life
aveti 2 prietene/prieteni bune/buni, dar intre ele/ei nu se inteleg bine si se cearta si tu le/ii impaci si le/ii faci sa fie prieteni, dupa devenind prieteni mai buni pe tine incep sa te lase mai in spate like: eh, am un prieten in plus, ce-mi mai trebuie celalalt, si-asa vad ca-i in toane proaste deci mai bine-l las
si chestia se repeta, dar voi 3 inca sunteti prieteni, si vine anul nou, ceilalti 2 vor ca tu sa faci revelionul cu ei si sa va costumati, ca orice personaj, improvizat sau nu, si sunt ceva de genul: "haide te rog vino, n-o sa ne distram la fel fara tine" si se roaga de tine si tu accepti, si pentru ca ai deja costume facute, intrebi daca poti sa vi cu ele, ca doar aia/alea 2 amici/amice au vrut costume si dupa sunt ceva de genul: "te rog doar pentru revelion las-o moarta cu japonia" "dar nu sunt japoneze, sunt americane si engleze astea .w.`" and then they're like "same shit, doar lasa-le acasa, uita de ele pentru revelion" cu un ton si niste expresii gen: auzi vino ca noi suntem prieteni si ne acceptam da' lasa-ti fandomurile cele mai mari acasa ca sunt enervante si mai bine te suportam fara ele.
and it's really annoying, pentru ca nici nu vorbesc prea mult cu acele 2 persoane despre fandomurile mele tocmai ca sa nu le enervez, si tot fac chestia asta, and it's not like I've ever told them that some of their fandoms annoy me and I don't like them because of that
and that's just another shitty year

scuze ca umplu chestia asta cu cacaturi de genul

Eu am niște probleme pe cap. Cam multe, așadar o să spun doar trei dintre ele, trebuie să mă descarc cumva, că eu chestiile astea nu le vorbesc cu nimeni. Mă mai plâng pe Tumblr uneori. Le pun sub un spoiler, că e mult de scris.

Spoiler:

Mi-am dat tot of-ul afară. Mă simt și eu mai bine acum.

Spoiler:

Si in legatura cu problema de familie, ai incercat sa vorbesti cu tatal tau in privinta ei? I mean sa-i deschizi ochii.

Darkkyful a scris:

Spoiler:

Si in legatura cu problema de familie, ai incercat sa vorbesti cu tatal tau in privinta ei? I mean sa-i deschizi ochii.

Spoiler:

Cât despre tata, am încercat, i-am zis "vezi că...așa și pe dincolo" dar nu am reușit. Totul s-a agravat după ce am plecat eu din țară, că până atunci totul era în regulă cu aia. Parcă și-a pierdut mințile, să mor.

De ar fi atat de simplu Dark. Cu unii tati nu prea ai ce vorbi. E greu pentru ca junkie e departe si il poate influienta cate putin si foarte rar, pe skype sau la telefon, in timp ce doamna interactioneaza cu el zilnic.
Imi pare sincer rau pentru bunica ta, daca mai ai nevoie vreodata sa iti versi oful iti sunt la dispozitie.

I know it's not easy. I'm not really on good terms with my dad and shit's just like a cat and a dog going out to dinner.
Nu stiu ce sa zic in privinta problemei de familie, Junkie. If there were some way to help...

Doamne Junkie, nu ma gandeam ca o tipa care scrie chestii gen "Taranoaiastuck" ar avea o viata atat de grea, eu nu prea sunt trecuta prin viata avad in vedere ca am abea 13 ani si nu sunt in masura sa dau sfaturi, dar iti voi da un hug virtual mare si "calduros" si daca ne vom intalni vreodata pe la un con o sa ti-l ofer pe bune,I'm just going to hug you forever even if you don't like it, m-ai facut sa lacrimez God... Si mai ales boala aia naspa, si nici macar nu esti depresiva sau ceva...cred ca tocmai ai devenit modelul meu in viata.

Junkie a scris:

Darkkyful a scris:

Spoiler:

Si in legatura cu problema de familie, ai incercat sa vorbesti cu tatal tau in privinta ei? I mean sa-i deschizi ochii.

Spoiler:

Cât despre tata, am încercat, i-am zis "vezi că...așa și pe dincolo" dar nu am reușit. Totul s-a agravat după ce am plecat eu din țară, că până atunci totul era în regulă cu aia. Parcă și-a pierdut mințile, să mor.

Oh God, this is so sad. Sper ca examenul histopatologic extemporaneu să iasă bine...

Milcşeic Buşeu a scris:

Junkie a scris:

Darkkyful a scris:

Spoiler:

Si in legatura cu problema de familie, ai incercat sa vorbesti cu tatal tau in privinta ei? I mean sa-i deschizi ochii.

Spoiler:

Cât despre tata, am încercat, i-am zis "vezi că...așa și pe dincolo" dar nu am reușit. Totul s-a agravat după ce am plecat eu din țară, că până atunci totul era în regulă cu aia. Parcă și-a pierdut mințile, să mor.

Oh God, this is so sad. Sper ca examenul histopatologic extemporaneu să iasă bine...

Ok, ceea ce am zis n-are pic de sens Sper să te faci bine, să treci cu bine şi peste incidentul cu părinţii şi să ne vedem la o cafea în vară.

Junkie a scris:

Spoiler:

Erm... Asta-i una dintre chestiile alea pe care pur şi simplu nu ai cum să le influenţezi, deci cel mai bine e să te pregăteşti mental pentru orice outcome la care te poţi gândi. At least that's what I do. Sunt prinsă cu cancerul la ţâţe din ambele părţi ale familiei, deci s-ar putea să-mi vină şi mie rândul.

Şi nu sunt cea mai empatică persoană de pe planetă (plus că ultima oară când a murit un membru al familiei aveam 6 ani şi nu înţelegeam mare brânză) deci n-am idee cum să te ajut cu bunica, dar la faza cu părinţii... muierea aia o să aibă întotdeauna dreptate pentru că este văzută mai "matură" de ceilalţi (chiar dacă din ce-mi spui tu a trăit atâţia ani degeaba) şi tu o să pici mereu de "răzvrătită", "geloasă" sau alte rahaturi indiferent de cât de logice ar fi argumentele tale. De ce? Pentru simplul fapt că eşti mai mică (şi nu ştii să manipulezi cum o face ea). E altă chestie care nu depinde de tine, tot ce poţi face e să stai cât mai departe de problemă. Nu te pot forţa să ai grijă de el, right?

Darrrr poate nu eram în măsură să vorbesc despre asta. Sorry if I said something wrong, I guess.

Walking Tornado a scris:

De ar fi atat de simplu Dark. Cu unii tati nu prea ai ce vorbi. E greu pentru ca junkie e departe si il poate influienta cate putin si foarte rar, pe skype sau la telefon, in timp ce doamna interactioneaza cu el zilnic.
Imi pare sincer rau pentru bunica ta, daca mai ai nevoie vreodata sa iti versi oful iti sunt la dispozitie.

Eu sunt un caz fericit. Am întâlnit cazuri și mai grave decât al meu. De exemplu, fosta mea iubită, care mi-a fost prietenă timp de 15 ani. Ea nu și-a cunoscut niciodată tatăl că a murit în revoluție, maică-sa ceva vreme mai târziu a mai făcut un copil din flori, apoi după 15 ani a intrat maică-sa în pușcărie pentru evaziune fiscală, și ea s-a mutat cu sora ei în Canada. Săraca nu știe cum s-o scoată la capăt cu sora ei că aia se apucase de droguri, de mi se plângea în fiecare seară pe Skype, de-mi tot zicea: "Fată mor, ajung la nebuni, o să ajung 2 metri sub pământ", "fată mă omoară ființa asta, nu mă ascultă deloc, nu mai știu cum s-o scot la capăt cu ea, nu înțelege că eu îi vreau binele". A terminat facultatea de Drept, muncește de-i sar capacele ca să ajungă cineva, și soră-sa se droghează pe la colțuri cu cine-știe-cine, și dracu știe ce mai face pe acolo.

Merci mult de tot. <3

Darkkyful a scris:

I know it's not easy. I'm not really on good terms
with my dad and shit's just like a cat and a dog going out to dinner.
Nu stiu ce sa zic in privinta problemei de familie, Junkie. If there were some way to help...

Nu prea ar fi nimic de făcut, decât să-l las pe tata să se lovească de pragul de sus ca să-l vadă pe cel de jos. Poate așa învață să mai asculte și de mine uneori, că oi fi eu blondă dar atât de proastă nu sunt. Eu văd altfel lucrurile din afară. El, să-mi bag pula, e mai rău decât copil care se îndrăgostește pentru prima oară. Vai, și-a găsit marea iubire la aproape 55 de ani, babalâcul.
*Junkie sits in the background and laughs her ass off at the stupidity of her father*

Dr.Pickle a scris:

Doamne Junkie, nu ma gandeam ca o tipa care scrie
chestii gen "Taranoaiastuck" ar avea o viata atat de grea, eu nu prea
sunt trecuta prin viata avad in vedere ca am abea 13 ani si nu sunt in
masura sa dau sfaturi, dar iti voi da un hug virtual mare si "calduros"
si daca ne vom intalni vreodata pe la un con o sa ti-l ofer pe bune,I'm
just going to hug you forever even if you don't like it, m-ai facut sa
lacrimez God... Si mai ales boala aia naspa, si nici macar nu esti
depresiva sau ceva...cred ca tocmai ai devenit modelul meu in viata.

Nu o numesc chiar viață grea. Din moment ce nu sunt 2m sub pământ, e bine, pot s-o duc în cârcă. Deși uneori mă apucă o frustrare și mă enervez, mă descarc, înjur, sparg ceva prin casă, vreo vază, îmi fac o cafea, plâng, citesc un fanfiction prost făcut, râd și trec mai departe, n-am ce face. Cum am spus și mai sus, se poate și mai rău.
M-a învățat mama că cu plânsul nu rezolvi mare lucru. Trebuie să zâmbești chiar și în momentele critice din viață. Oricum, Țărănoaiastuck a fost conceput înainte de revelion într-o bodegă din Belgia cu cea mai bună prietenă a mea și cu niște Martini. Puțin cam mult, ce-i drept. Pot să jur, eu am sclipiri de inteligență numai când sunt ori adormită ori amețită.
Și nu-i bai, în Martie vin la Comic Con, o să fac cosplay owo, o să stau 2 săptămâni prin țară, s-ar putea să merg până în Constanța cu o prietenă tot atunci, apoi mă întorc înapoi în Austria până în Iunie. În Iunie termin cu tot, mă întorc și rămân în România până termin facultatea. Dup-aia oi vedea eu ce fac.

Da, te las să-mi dai un hug. I love hugs hehe ;w; <3

Milcşeic Buşeu a scris:

Ok, ceea ce am zis n-are pic de sens Sper să te faci bine, să treci cu bine şi peste incidentul cu părinţii şi să ne vedem la o cafea în vară.

Da' mă fac eu bine, nu scapă lumea atât de repede de mine. /shot
Of course ! Mmmmm, cafea.

Muflă a scris:

Junkie a scris:

Spoiler:

Erm... Asta-i una dintre chestiile alea pe
care pur şi simplu nu ai cum să le influenţezi, deci cel mai bine e să
te pregăteşti mental pentru orice outcome la care te poţi gândi. At
least that's what I do. Sunt prinsă cu cancerul la ţâţe din ambele părţi
ale familiei, deci s-ar putea să-mi vină şi mie rândul.

Şi nu
sunt cea mai empatică persoană de pe planetă (plus că ultima oară când a
murit un membru al familiei aveam 6 ani şi nu înţelegeam mare brânză)
deci n-am idee cum să te ajut cu bunica, dar la faza cu părinţii...
muierea aia o să aibă întotdeauna dreptate pentru că este văzută mai
"matură" de ceilalţi (chiar dacă din ce-mi spui tu a trăit atâţia ani
degeaba) şi tu o să pici mereu de "răzvrătită", "geloasă" sau alte
rahaturi indiferent de cât de logice ar fi argumentele tale. De ce?
Pentru simplul fapt că eşti mai mică (şi nu ştii să manipulezi cum o
face ea). E altă chestie care nu depinde de tine, tot ce poţi face e să
stai cât mai departe de problemă. Nu te pot forţa să ai grijă de el,
right?

Darrrr poate nu eram în măsură să vorbesc despre asta. Sorry if I said something wrong, I guess.

Cel mai bine este să-ți faci un screening o dată la 6 luni dacă te știi cu problema asta, așa mi-am făcut eu și l-am descoperit din timp că și la mine ce s-a întâmplat a fost genetic. Am trecut pe la 3 doctori să-mi confirme, că am zis că primul o fi nebun. Totuși, mă cam sperie indiferența doctorului meu: "Fă ce vrei, bea ce vrei, mănâncă ce vrei cât vrei", și mi se pare ceva putred la mijloc.

Exact, ai dreptate. Asta face tata. Mă pune la același nivel cu un copil mic, nu ia în seamă ce-i zic, ba chiar mai mulți îi atrag atenția, dar el nimic. El tot pe a lui o ține. E foarte încăpățânat tata, dar uite că din cauza încăpățânării lui am avut o grămadă de pierdut, pentru că aia îl controlează ca o marionetă, face ce vrea din el.

Nu-i nimic, nu ai zis nimic greșit. Merci mult pentru suport. <3

Nici macar nu stiu ce sa zic in mometu de fata pentru ca vad ca s-a discutat problema destul de mult si ceea ce asi fi zis nu ar fi fost foarte diferit de ce au zis restu ,in schimb iti urez mult noroc pe viitor si sper ca totu sa iasa bine intr-un final.Ziceai cumva ca vi la comic con si prin Constanta ,te astept cu mare drag poate mergem la un suc ,o cafea ,ceva ce vrei tu

Ok, simt si eu nevoia sa vorbesc despre viata mea. Pai cum sa incep.

Eu nu am tata. M-a parasit pe mine si maicamea cand aveam eu 9 ani. A plecat si nu s-a mai uitat inapoi. Imi amintesc cum i-am plans pe umar sa nu plece si tot a facut-o. Faptul ca m-a parasit si eu aveam 9 ani si nu stiam ce dreq se intampla si de ce, am inceput sa ma invinovatesc, ca poate a plecat ca nu sunt destul de bun? Ca l-am dezamagit cumva? Oricum, asta + faptul ca la scoala isi bateau joc de mine ca eram supraponderal (am slabit acum 2 ani 50 de kg, acum sunt normal, dar pe atunci imi spuneau chestii de genul obez imputit,"ar fi mai bine daca ai fi mort" si altele) m-au facut sa intru in depresie. Depresie in sensul de aproape de schizofrenie.Noroc ca am realizat ca nu e vina mea, si am trecut peste. Mi se pare amuzant faptul ca "tatal" meu pretinde respect din partea mea desi el nu a fost acolo cand am avut nevoie. Adica, wtf?? ai plecat fara sa te uiti inapoi, te-ai comportat cu mine de parca as fi fost un gunoi, si acum cand eu nu te respect deloc si ma comport cu tine ca si cu un boschetar, te superi si pretinzi respect?? Wow. Si cand ma gandesc ca ne-a parasit pentru o tarfa ieftina care il suge de bani.(serios, tipa a fost pe centura, au venit tiganii la ea la usa sa o bata ca au platit-o si nu a fost) Ma rog, ideea e ca, il urasc pana in maduva oaselor, si nu stiu daca e normal. Ura e atat de profunda incat as vrea sa il vad mort, nu cred ca mi-ar pasa daca ar muri. Nu pot sa zic ca am simtit absenta lui financiar (sunt un "porcelain doll", rich family 'n' shit from my mother's side) dar pe plan emotional m-a devastat.

PS: Urasc cand imi spun oamenii chestii de genul "E tatal tau, respecta-l". Like, fuck you bitch, habar nu ai prin ce am trecut. Oricum, a trecut, acum sunt foarte ok, o persoana deschisa, si mi se rupe de el si de lepra aia. (saracul bou, sta nemancat ca sa isi cumpere vaca aia accessorii si genti de la Fendi, Gucci ,Prada, bagami-as penisul in ea de basic bitch, stai, rectific, nu vreau sa iau o boala venerica, deci nu introduc madularul in ea, oricum valoreaza mai mult decat ea.)

Jouster a scris:

Spoiler:

Well, am fost sacul de box al lu' taică-miu până pe la 12 ani, deci n-am fost deloc tristă când s-au despărţit ai mei şi nici nu m-am învinovăţit. I never liked the guy (şi asta era dinainte să-nceapă să mă bată and stuff), n-am reuşit niciodată să mă ataşez de el în vreun fel, da' nu pot să-l urăsc. Defapt nu pot să urăsc pe nimeni, dacă stă departe de mine e ok.

Am trecut şi prin faza cu bullying-ul în generală, am nimerit o clasă plină de jăvruţe şi am luat muuult, muuuuuuuult rahat pentru că eram păroasă şi m-am maturizat puţin mai greu ca ceilalţi. Eram cu self esteem-ul sub nivelul mării şi eram mereu deprimată (prin perioada aia au început şi halucinaţiile tactile, dar erau slăbuţe, nu mi-au făcut niciodată probleme şi nu simt c-ar avea vreo legătură cu restul chestiilor care s-au întâmplat). Poţi să mai bagi detalii la faza cu schizofrenia?
Anyhow, am reuşit să mă pun cât-de-cât pe picioare în liceu. Am o clasă de cocalari, da' măcar sunt de treabă şi n-am intrat în conflicte. E-adevărat c-au fost destul de plictisitori anii ăştia, da' măcar am apucat să mă liniştesc, să mă cunosc mai bine and stuff *shrug*

Jouster a scris:

Ok, simt si eu nevoia sa vorbesc despre viata mea. Pai cum sa incep.

Eu nu am tata. M-a parasit pe mine si maicamea cand aveam eu 9 ani. A plecat si nu s-a mai uitat inapoi. Imi amintesc cum i-am plans pe umar sa nu plece si tot a facut-o. Faptul ca m-a parasit si eu aveam 9 ani si nu stiam ce dreq se intampla si de ce, am inceput sa ma invinovatesc, ca poate a plecat ca nu sunt destul de bun? Ca l-am dezamagit cumva? Oricum, asta + faptul ca la scoala isi bateau joc de mine ca eram supraponderal (am slabit acum 2 ani 50 de kg, acum sunt normal, dar pe atunci imi spuneau chestii de genul obez imputit,"ar fi mai bine daca ai fi mort" si altele) m-au facut sa intru in depresie. Depresie in sensul de aproape de schizofrenie.Noroc ca am realizat ca nu e vina mea, si am trecut peste. Mi se pare amuzant faptul ca "tatal" meu pretinde respect din partea mea desi el nu a fost acolo cand am avut nevoie. Adica, wtf?? ai plecat fara sa te uiti inapoi, te-ai comportat cu mine de parca as fi fost un gunoi, si acum cand eu nu te respect deloc si ma comport cu tine ca si cu un boschetar, te superi si pretinzi respect?? Wow. Si cand ma gandesc ca ne-a parasit pentru o tarfa ieftina care il suge de bani.(serios, tipa a fost pe centura, au venit tiganii la ea la usa sa o bata ca au platit-o si nu a fost) Ma rog, ideea e ca, il urasc pana in maduva oaselor, si nu stiu daca e normal. Ura e atat de profunda incat as vrea sa il vad mort, nu cred ca mi-ar pasa daca ar muri. Nu pot sa zic ca am simtit absenta lui financiar (sunt un "porcelain doll", rich family 'n' shit from my mother's side) dar pe plan emotional m-a devastat.

PS: Urasc cand imi spun oamenii chestii de genul "E tatal tau, respecta-l". Like, fuck you bitch, habar nu ai prin ce am trecut. Oricum, a trecut, acum sunt foarte ok, o persoana deschisa, si mi se rupe de el si de lepra aia. (saracul bou, sta nemancat ca sa isi cumpere vaca aia accessorii si genti de la Fendi, Gucci ,Prada, bagami-as penisul in ea de basic bitch, stai, rectific, nu vreau sa iau o boala venerica, deci nu introduc madularul in ea, oricum valoreaza mai mult decat ea.)

Nu trebuie să te dai bătut din cauza unui fraier care nu poate aprecia ce are mai mult pe lume. Bucură-te că nu-l vei mai vedea niciodată. Iar faza cu pizda aia, nu trebuie să te ambalezi. Aşa va fi întotdeauna tratată. O ştiu din proprie experienţă, aşa shau despărţit părinţii mei acum 12 ani. S-a îndrăgostit de o curvă căreia i-a lins pizda peste tot. Nu a fost alături de mine în copilărie când aveam nevoie de el şi acum la 15 ani când eu nu mai vreau să stau în preajma lui, el vrea să stea cu mine mai mult. I don't even... *deep breathe* Ok, enough. Ştii ce trebuie să faci? Ia o bere şi râzi de prostia ălora (scuză-mi vocabularul).

Edited out

Jouster a scris:

Ok, simt si eu nevoia sa vorbesc despre viata mea. Pai cum sa incep.

Eu nu am tata. M-a parasit pe mine si maicamea cand aveam eu 9 ani. A plecat si nu s-a mai uitat inapoi. Imi amintesc cum i-am plans pe umar sa nu plece si tot a facut-o. Faptul ca m-a parasit si eu aveam 9 ani si nu stiam ce dreq se intampla si de ce, am inceput sa ma invinovatesc, ca poate a plecat ca nu sunt destul de bun? Ca l-am dezamagit cumva? Oricum, asta + faptul ca la scoala isi bateau joc de mine ca eram supraponderal (am slabit acum 2 ani 50 de kg, acum sunt normal, dar pe atunci imi spuneau chestii de genul obez imputit,"ar fi mai bine daca ai fi mort" si altele) m-au facut sa intru in depresie. Depresie in sensul de aproape de schizofrenie.Noroc ca am realizat ca nu e vina mea, si am trecut peste. Mi se pare amuzant faptul ca "tatal" meu pretinde respect din partea mea desi el nu a fost acolo cand am avut nevoie. Adica, wtf?? ai plecat fara sa te uiti inapoi, te-ai comportat cu mine de parca as fi fost un gunoi, si acum cand eu nu te respect deloc si ma comport cu tine ca si cu un boschetar, te superi si pretinzi respect?? Wow. Si cand ma gandesc ca ne-a parasit pentru o tarfa ieftina care il suge de bani.(serios, tipa a fost pe centura, au venit tiganii la ea la usa sa o bata ca au platit-o si nu a fost) Ma rog, ideea e ca, il urasc pana in maduva oaselor, si nu stiu daca e normal. Ura e atat de profunda incat as vrea sa il vad mort, nu cred ca mi-ar pasa daca ar muri. Nu pot sa zic ca am simtit absenta lui financiar (sunt un "porcelain doll", rich family 'n' shit from my mother's side) dar pe plan emotional m-a devastat.

PS: Urasc cand imi spun oamenii chestii de genul "E tatal tau, respecta-l". Like, fuck you bitch, habar nu ai prin ce am trecut. Oricum, a trecut, acum sunt foarte ok, o persoana deschisa, si mi se rupe de el si de lepra aia. (saracul bou, sta nemancat ca sa isi cumpere vaca aia accessorii si genti de la Fendi, Gucci ,Prada, bagami-as penisul in ea de basic bitch, stai, rectific, nu vreau sa iau o boala venerica, deci nu introduc madularul in ea, oricum valoreaza mai mult decat ea.)

Prin ceva de genul trec și eu acum, dar cu maică-mea vitregă. Mama mea a murit acum 1 an și ceva, și tata și-a găsit pe una. Tata are 53-54 de ani iar mama mea vitregă 50. Or să aibă un copil, nimic de zis, bun, o să am un frate/soră/ce orătanie o ieși, dar nu arunci 100 de milioane pe lună pe analize liftinguri faciale genți și ce pula mea o mai vrea ea. A intrat și în banii mei de facultate, care și aia costă 2000 de euro pe an (medicina lu pește), a intrat în banii mei de tratament, de chirie și tot așa, iar eu în Noiembrie m-am enervat și i-am retras dreptul de acțiune asupra contului meu bancar (thank God că sunt majoră). Aia face ce vrea din tatăl meu, și mie îmi bate moartea la ușă la 2000 km de casă de una singură, din cauza bolii pe care o am, că în 9 zile mă operez să scap de tot și Dumnezeu cu mila. Acum nu mai zic că aia vrea să-mi vândă apartamentul din țară (al meu, primit ca moștenire de la mama) ca să stau cu ea și cu tata în casă când mă întorc din bursă. Nope, numai peste cadavrul meu.

Ce mama dracu o fi și cu boarfele astea și de unde dracului apar nu știu.

Ce ne rămâne nouă de făcut e să-i dăm pe toți undeva, să se ducă după tataie, și să ne vedem liniștiți de ale noastre.

Ce le-o fi tunat și alor mei să facă un copil, nu știu. Or să zică ăia pe stradă că sunt maică-sa, nu că aș fi sora plodului.

I guess it's my turn.'Povestea' mea nu e chiar asa de rea/painful or whatever ca a voastra.
Intotdeauna lam iubit pe taicamiu si el era parintele la care tineam cel mai mult.Intotdeauna ne distram si avea grija de mine fata de maicamia care nu prea era de acord cu multe lucruri.Totul a fost bine mersi pana in clasa a4-a.Umblam pe telefonul lui si intrasem la mesaje si citisem unul ceva de genu 'sa ne intalnim pe la 12'.Iam zis maicamii dar logic ca nu a ascultat.Cine naiba aculta de copii??Mai tarziu,tot prin clasa a4-a, a inceput sa se imbete si sa vina acasa seara sa ne sece pe toti la cap.Dadea muzica la maxim si pe langa ca nu puteam dormi se mai plangeau si vecinii.Tot asa a continuat pana in clasa a6-a cand au divortat iar maicamia aflase deja de tarfa.Pe atunci am inceput si eu sa dau in depresie,de care nu cred co sa scap vreodata,desi le spuneam oamenilor ca sunt mandru ca parintii mei au divortat deoarece mai ieseam si eu din 'monotonie'.Pe parcurs lucrurile nu sau indreptat ci au devenit mai rau.Miam pierdut treptat persoanele apropiate iar peste una inca nam reusit sa trec.Ii datoram vreo 5k euro iar pana atunci nu putem scapa de el.Mai vine cateodata,cand il da tarfa imputita afara,pe la noi si ca deobicei de ne fute la icre.Nu sunt respectat aproape de nimeni,maicamia ma crede un ciudat iar colegilor le place sa rada de mine iar apoi mai e si el.Si inca nu stiu daca tot ce mi se intampla chiar e vina mea iar eu sunt ciudatul despre care toata lumea vorbeste.Sau intamplat destul de multe chestii in anii astia dar daca vreau ceva in momentu asta e so plesnesc pe tarfa aia pe care a avut curaju so bage in casa la noi.Afurisita naibii.

Rostuck is getting Sadstuck.

That's sad :(

Milcşeic Buşeu a scris:

Rostuck is getting Sadstuck.

That's sad :(

Nah, doar ne descărcăm.